Formule BAC Matematică M2: fișa completă pentru științele naturii

Fișa de mai jos urmează ordinea foii de examen: întâi formulele pentru Subiectul I, apoi cele de algebră pentru Subiectul al II-lea și, la final, cele de analiză pentru Subiectul al III-lea. Așa știi exact unde folosești fiecare formulă.

Publicat pe 30 octombrie 2026 · 8 minute de citit

Despre această fișă

Programa M_șt-nat are aceeași structură de examen ca celelalte variante, dar mai puține capitole decât mate-info. Am lăsat deoparte capitolele care țin de programa M1 și am păstrat formulele care apar frecvent în variantele de științele naturii. Pentru detaliile fine (ce intră și ce nu), sursa de referință rămâne programa oficială a sesiunii tale; diferențele generale sunt explicate în Diferențele dintre M1, M2 și M3.

Sfat: Nu citi fișa de la cap la coadă. Alege o secțiune, acoperă coloana cu formule și încearcă să o reconstruiești singur. Formulele pe care le-ai reconstruit greșit sunt cele pe care le recapitulezi a doua zi.

Subiectul I: numere, funcții, ecuații

Ce ai de calculatFormula de folosit
Produs și cât de puteriaᵐ·aⁿ = aᵐ⁺ⁿ, aᵐ : aⁿ = aᵐ⁻ⁿ, (aᵐ)ⁿ = aᵐⁿ
Radicali√(a²) = |a|, √(ab) = √a·√b pentru a, b ≥ 0
Logaritmiloga(xy) = loga x + loga y, loga(x/y) = loga x − loga y, loga xⁿ = n·loga x
Condiții pentru logaritmloga x există pentru a > 0, a ≠ 1, x > 0
Termenul unei progresii aritmeticeaₙ = a₁ + (n − 1)r; suma: Sₙ = (a₁ + aₙ)·n/2
Termenul unei progresii geometricebₙ = b₁·qⁿ⁻¹; suma: Sₙ = b₁(qⁿ − 1)/(q − 1), q ≠ 1
Trei termeni consecutivi a, b, caritmetică: 2b = a + c; geometrică: b² = ac
Funcția de gradul If(x) = ax + b este crescătoare pentru a > 0, descrescătoare pentru a < 0
Vârful paraboleiV(−b/(2a), −Δ/(4a)), Δ = b² − 4ac
Rădăcinile ecuației de gradul IIx₁,₂ = (−b ± √Δ)/(2a), x₁ + x₂ = −b/a, x₁·x₂ = c/a

Pentru ecuații ai trei metode standard: la cele exponențiale aduci la aceeași bază (aˣ = aʸ ⇔ x = y), la cele logaritmice folosești definiția (loga x = b ⇔ x = aᵇ), iar la cele iraționale ridici la putere și verifici soluțiile. Teoria completă: Funcția de gradul al II-lea și Logaritmi.

Exemplu de aplicare

Rezolvați ecuația 3ˣ⁺¹ = 81.

Rezolvare: 81 = 3⁴, deci 3ˣ⁺¹ = 3⁴, de unde x + 1 = 4 și x = 3.

Subiectul I: numărare, probabilități, procente

Pₙ = n!    Aₙᵏ = n!/(n − k)!    Cₙᵏ = n!/(k!·(n − k)!)    Cₙᵏ = Cₙⁿ⁻ᵏ
P(eveniment) = numărul cazurilor favorabile / numărul cazurilor posibile
p% din a = p·a/100    a mărit cu p%: a·(1 + p/100)    a micșorat cu p%: a·(1 − p/100)
Exemplu de aplicare

Un produs costă 200 de lei. Prețul crește cu 10%, apoi noul preț scade cu 10%. Cât costă produsul la final?

Rezolvare: după scumpire, 200·1,1 = 220 de lei; după ieftinire, 220·0,9 = 198 de lei. Observă că prețul final nu revine la 200: procentele se aplică de fiecare dată la valoarea curentă.

Mai multe exerciții: Permutări, aranjamente și combinări.

Subiectul I: geometrie și trigonometrie

Ce ai de calculatFormula de folosit
Lungimea segmentului ABAB = √((xB − xA)² + (yB − yA)²)
Mijlocul segmentului ABM((xA + xB)/2, (yA + yB)/2)
Panta dreptei ABm = (yB − yA)/(xB − xA)
Dreapta prin A, de pantă my − yA = m(x − xA)
Drepte paralele / perpendicularem₁ = m₂ / m₁·m₂ = −1
Vectori perpendicularix₁x₂ + y₁y₂ = 0
Identitatea fundamentalăsin²x + cos²x = 1
Unghiul dublusin 2x = 2 sin x cos x, cos 2x = cos²x − sin²x
Teorema cosinusuluia² = b² + c² − 2bc·cos A
Teorema sinusurilora/sin A = b/sin B = c/sin C = 2R
Aria triunghiuluiS = (1/2)·a·b·sin C

Valorile remarcabile pe care trebuie să le ai „în reflex”: sin 30° = cos 60° = 1/2, sin 45° = cos 45° = √2/2, sin 60° = cos 30° = √3/2, tg 45° = 1, tg 60° = √3. Toate formulele, cu exemple: Formule trigonometrice pentru BAC.

Subiectul al II-lea: matrice și sisteme

det(a b; c d) = ad − bc
Pentru A = (a b; c d) cu det A ≠ 0: A⁻¹ = (1/det A)·(d −b; −c a)
det(A·B) = det A·det B    A·I = I·A = A    în general A·B ≠ B·A

Determinantul de ordin 3 se calculează cu regula lui Sarrus: aduni cele trei produse de pe diagonala principală și „paralelele” ei, apoi scazi cele trei produse de pe diagonala secundară și „paralelele” ei.

Sistem cu det A = Δ ≠ 0 (regula lui Cramer): x = Δₓ/Δ, y = Δᵧ/Δ, z = Δz/Δ
Exemplu de aplicare

Determinați inversa matricei A = (2 1; 5 3).

Rezolvare: det A = 2·3 − 1·5 = 1 ≠ 0, deci A este inversabilă și A⁻¹ = (3 −1; −5 2). Verificare: A·A⁻¹ = (2·3 − 1·5, −2 + 2; 15 − 15, −5 + 6) = (1 0; 0 1).

Teoria: Matrice și Determinanți.

Subiectul al II-lea: legi de compoziție

ProprietateCe trebuie verificat
Comutativitatex ∘ y = y ∘ x, pentru orice x, y
Asociativitate(x ∘ y) ∘ z = x ∘ (y ∘ z), pentru orice x, y, z
Element neutru ex ∘ e = e ∘ x = x, pentru orice x
Element simetrizabilexistă x′ cu x ∘ x′ = x′ ∘ x = e

Cele mai multe legi de la BAC se pot scrie sub forma x ∘ y = (x − a)(y − a) + a. Odată găsită această scriere, multe cerințe devin calcule simple. Vezi Legi de compoziție.

Exemplu de aplicare

Pe ℝ se definește x ∘ y = xy − 2x − 2y + 6. Determinați elementul neutru.

Rezolvare: x ∘ y = (x − 2)(y − 2) + 2. Cerem x ∘ e = x: (x − 2)(e − 2) + 2 = x, adică (x − 2)(e − 2) = x − 2 pentru orice x, deci e − 2 = 1 și e = 3. Legea fiind comutativă, și e ∘ x = x.

Subiectul al III-lea: derivate

f(x)f′(x)f(x)f′(x)
c (constantă)0eˣeˣ
xⁿn·xⁿ⁻¹ln x1/x
√x1/(2√x)sin xcos x
1/x−1/x²cos x−sin x
(f·g)′ = f′·g + f·g′    (f/g)′ = (f′·g − f·g′)/g²    (f(u))′ = f′(u)·u′
Tangenta în punctul de abscisă x₀: y − f(x₀) = f′(x₀)·(x − x₀)
Exemplu de aplicare

Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f : (0, +∞) → ℝ, f(x) = x² + ln x în punctul de abscisă x₀ = 1.

Rezolvare: f(1) = 1 + 0 = 1, f′(x) = 2x + 1/x, deci f′(1) = 3. Tangenta: y − 1 = 3(x − 1), adică y = 3x − 2.

Tabelul complet: Derivate: tabelul complet și regulile de derivare.

Subiectul al III-lea: integrale

FuncțiaPrimitiva (+ C)
xⁿ, n ≠ −1xⁿ⁺¹/(n + 1)
1/xln|x|
eˣeˣ
sin x−cos x
cos xsin x
1/(x² + a²), a ≠ 0(1/a)·arctg(x/a)
∫ₐᵇ f(x) dx = F(b) − F(a)    ∫ f·g′ dx = f·g − ∫ f′·g dx
Aria dintre grafic, Ox și dreptele x = a, x = b: ∫ₐᵇ |f(x)| dx
Volumul corpului de rotație: V = π·∫ₐᵇ f²(x) dx
Exemplu de aplicare

Pentru f : [0, 2] → ℝ, f(x) = x², calculați aria suprafeței delimitate de grafic, axa Ox și dreapta x = 2, apoi volumul corpului obținut prin rotirea graficului în jurul axei Ox.

Rezolvare: aria este ∫₀² x² dx = x³/3 |₀² = 8/3. Volumul este π∫₀² x⁴ dx = π·x⁵/5 |₀² = 32π/5.

Atenție: Verifică orice primitivă derivând-o. Dacă derivata rezultatului nu este exact funcția de sub integrală, ai greșit undeva. Mai multe capcane de acest fel găsești în 15 greșeli frecvente la BAC Matematică.

Întrebări frecvente

Sunt formulele de la M2 diferite de cele de la M1?

Formulele comune sunt identice: logaritmi, progresii, funcția de gradul al II-lea, trigonometrie, matrice, derivate și integrale. Diferența este că programa M2 nu include câteva capitole din M1, așa că fișa de M2 este mai scurtă.

Ce formule trebuie să știu sigur pentru nota de trecere la M2?

Cele de la Subiectul I (logaritmi, progresii, vârful parabolei, distanța dintre două puncte, valorile trigonometrice remarcabile), determinantul de ordin 2 și 3, tabelul de derivate și formula Leibniz–Newton. Ele acoperă Subiectul I și majoritatea punctelor a).

Unde verific exact ce capitole intră la M2?

Sursa oficială este programa de examen pentru M_șt-nat, publicată de Ministerul Educației pentru sesiunea în care susții examenul. Profesorul tău de matematică te poate ajuta să o interpretezi.